miercuri, 28 iulie 2010

A revenit

A revenit. Ce a facut aproape un an de zile? El zice ca a invatat pentru bac si facultate, dar nu'l crede nimeni. E doua dimineata, il doare capul si abia a terminat o tigara. Da, s'a apucat de fumat. Adevarul e ca il linisteste si ii ofera un prilej sa mai iasa din casa. Acum isi pune intrebari existentiale: e un ratat? E subapreciat? Merita toate laudele? Eu, sinea lui, spun ca da. Mereu am fost(eu, sinea lui) mandra de el si presimt ca o sa fiu in continuare multumita de el. Tot ce a invatat, a invatat singur. Face diferenta dintre bine si rau, chiar daca nu alege mereu binele. A reusit sa nu devina un stereotip, un cliseu de om. Totusi, esecul asta nu ii da pace. Parca l'au ajuns toate fantomele trecutului din urma. Parintii, desi dezamagiti, simt o mica satisfactie sa'si vada odrasla esuand. Au impresia ca nu si'au batut gura degeaba 19 ani si asta ii mai linisteste. Ce porcarii. Ce mod oribil de a trece prin viata. E bine ca a decis sa nu renunte la scris. Scrisul il linisteste. Asa isi da forma ideilor si realizeaza ce se intampla in mintea lui. Asa m'a intalnit si pe mine, sinea lui. De atunci suntem prieteni buni, desi eu nu suport fumul de tigara. Ii mai spun asta cand uita, o durere in piept mereu iti aminteste ca nu esti singur in corpul tau. Mai e ceva acolo, care te starneste, care te motiveaza si te pune pe picioare. Acel ceva sunt eu. Eu, sinea lui, sunt mereu acolo. Iar astazi, intr'o zi de miercuri oarecare(acum si'a amintit ca e oferta orange la film, ce fiinta simpatica), eu, sinea lui, spun cu voce tare ca nu ma las pana nu'l pun inapoi pe picioare!